În urmă cu cinci ani, 200.000 de oameni aşteptau în Berlin un senator de Illinois care îşi construise în campanie imaginea unui mesia al politicii de eră nouă. În urmă cu 50 de ani, 450.000 de oameni aplaudau un rockstar al politicii de la acea vreme. Dacă emblema discursului lui JFK în Berlin a rămas celebra "Ich bin ein Berliner", Obama voia azi să îşi construiască un discurs în jurul unei sintagme cu care să îşi definească întreaga filosofie politică: "peace with justice" (pace prin dreptate).
În urmă cu cinci ani, oamenii strigau în Berlin "Yes, we can!". Astăzi, din rândul celor 5-6.000 de oameni adunaţi în capitala germană se auzea din când în când "Yes, we (s)can" (aluzie la scandalul interceptărilor).
Vizita lui Barack Obama în Germania, după summitul G8 din Irlanda de Nord, a trecut de simbolistica Porţii Brandenburg şi a precedentelor berlinezo-americane ("Ich bin ein Berliner"-JFK, "Mr. Gorbachev, tear down this wall"). Dincolo de aceste simboluri şi încărcătura istorică a momentului, a venit lovitura de zidul PRISM, scandalul interceptărilor NSA pe care l-a lăsat acasă la venirea în Europa.
Nici oamenii de pe străzi, nici jurnaliştii germani, nici corespondenţii de la conferinţa comună de presă Merkel-Obama nu au trecut peste scandalul interceptărilor iscat de fostul colaborator CIA şi NSA Edward Snowden. În plus, se pare că Europa încă nu l-a iertat pe Barack Obama pentru că nu a avut timp de ea anul trecut, în campania pentru un nou mandat.
"Vizita aceasta a lui Barack Obama nu va fi nici pe departe precum cea din 2008. Publicul german înţelege că el nu este nici un rockstar, nici un om care să schimbe de unul singur lumea", comenta zilele trecute Heike MacKerron, directoarea biroului din Berlin al German Marshall Fund.
"Este Barack Obama un prieten? Dezvăluirile despre amplul program de spionaj al guvernului să
