Alături de Călăraşi, Giurgiu este cel mai nou judeţ al României, fiind înfiinţat în anul 1981. Numele acestuia a fost preluat de la municipiul cu acelaşi nume, care a devenit şi reşedinţa sa. Cu toate că are o vechime de peste 600 de ani, provenienţa numelui „Giurgiu” este incertă.

Dacă majoritatea locuitorilor cred că numele de Giurgiu înseamnă „Gheorghe” şi provine din limba italiană, intelectualii susţin că nu există nicio dovadă în acest sens.

Ideea că Giurgiu ar avea o denumire cu rezonanţă italiană a fost lansată în secolul XIX, fiind preluată inclusiv de istoricul Nicolae Iorga. Se spunea că Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio („Sfântul Gheorghe”) după protectorul actualului oraş italian Genova.

Muzeograful Mircea Alexa susţine că nu există nicio dovadă scrisă care să confirme faptul că Giurgiu ar proveni de la San Giorgio, afirmând că ideea a fost avansată într-o perioadă romantică, mai mult prin imaginaţie şi nicidecum pe un fundament istoric.

Un alt scenariu indică faptul că Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turmă de oi în zonă însă aceasta n-ar fi decât o legendă.

„Nu există nicio variantă documentară care să confirme faptul că Giurgiu a fost întemeiat de genovezi. Ideea a fost înaintată în secolul XIX. Negăsindu-se documente a fost mai comod să se aplece asupra legendelor” susţine muzeograful Mircea Alexa.

Acesta a subliniat faptul că actualul judeţ Giurgiu reprezintă, ca denumire, o „forţare”, invenţie a comuniştilor. De asemenea, judeţul actual reprezintă o creaţie artificială în condiţiile în care acesta se află pe teritoriul aproximativ al fostului judeţ Vlaşca.

„În anul 1981 când Giurgiu a redevenit reşedinţă de judeţ, comuniştii n-au vrut să revină la denumirea de Vlaşca, una logică. Au făcut asta ca să nu se revină la denumirea considerată b