După ce aproape doi ani mai mult am tatonat fondurile europene decât să le atragem, se pare că sub supravegherea FMI mecanismul absorbţiei a început să funcţioneze: în februarie am încasat 430 milioane euro fonduri UE, cea mai mare valoare din august 2009 încoace.

Cumulat pe primele două luni din acest an, am reuşit să absorbim fonduri europene de 608 milioane euro, în creştere cu 54% faţă de perioada similară dn 2010, când am atras doar 394 milioane euro, potrivit datelor BNR.

În acelaşi timp, plăţile în contul Comisiei Europene s-au cifrat la 421 milioane euro în primele două luni din 2011, din care 275 milioane euro în februarie şi la 146 milioane euro în ianuarie. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, obligaţiile către bugetul UE s-au ridicat la 443 milioane euro.

Astfel, beneficiul net pe relaţia cu Uniunea Europeană (absorbţie minus plăţi) a fost de 187 milioane euro în perioada ianuarie-februarie 2011, comparativ cu un deficit de 49 milioane euro în intervalul similar din 2010.

Pentru a îmbunatăţi absorbţia de fonduri UE, Guvernul a agreat cu FMI ca în primele două trimestre din acest an să aloce mai mulţi bani pentru cofinanţarea proiectelor pe fonduri europene. Până acum se pare că strategia a dat roade. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui an se derulează în sfârşit proiecte de amploare pe infrastructură (vezi licitaţiile de pe coridorul IV paneuropean), pentru care finanţarea europeană ar putea ajunge la 80%.

În 2010, multe proiecte cu finanţare europeană nu au putut fi implementate din cauză că statul nu a putut asigura cota de cofinanţare pe fondul restricţiilor bugetare. Absorbţia de fonduri nerambursabile s-a cifrat la 1,985 miliarde euro anul trecut, în scădere cu 16% faţă de 2009, când s-au atras 2,36 miliarde euro bani europeni.