Institutul National de Statistica spunea saptamana trecuta ca economia romaneasca a inregistrat pe primul trimestru din acest an o crestere in termeni reali de 6,9%. Potrivit statisticilor INS, aceasta a fost determinata in primul rand de cresterea consumului si a serviciilor, dar si de dezvoltarea domeniului constructiilor. Pe de alta parte, agricultura are un aport relativ mic, in timp ce perspectivele pentru perioada urmatoare sunt de descrestere ca pondere a acestui sector in cresterea economica.
Cifrele brute alimenteaza autosuficienta guvernamentala. Guvernul Tariceanu poate pretinde acum ca a realizat cea mai mare crestere economica din ultimii ani si ca acest lucru va determina ca la sfarsitul anului 2006 statisticile sa raporteze un ritm de crestere de peste 6%.
Totusi, in spatele cifrelor se intrezareste o crestere economica fragila, nesustenabila, care se bazeaza pe elemente conjuncturale si instabile. De altfel, cresterea economica are in general un caracter sezonier si, asa cum s-a observat in 2005, are tendinta de a se diminua pana la sfarsitul anului.
Elementele care sustin cresterea economica "spectaculoasa" din primele trei luni ale acestui an, serviciile si constructiile, sunt puternic ancorate in piata imobiliara. Banca Nationala atentiona recent asupra caracterului volatil al pietei imobiliare, care poate sa inregistreze un recul puternic in perioada urmatoare, cu consecinte negative si in cresterea economica.
In plus, agricultura isi va continua traseul descendent, astfel incat acest segment de activitate va continua sa aduca un aport negativ din ce in ce mai pronuntat la cresterea economica. Vulnerabilitatea cresterii economice este sugerata de performantele modeste inregistrate de productia industriala, care se regaseste sub media cresterii economice si la unul dintre cele mai scazute niveluri din ultima vreme.
In