Deţinuţii ajunşi după gratii pentru infracţiuni cu violenţă refuză, de obicei, munca în penitenciar. Penitenciarele româneşti găzduiesc, în prezent, 28.192 de deţinuţi, pentru întreţinerea cărora statul trebuie să cheltuiască lunar aproximativ 16,5 milioane de euro.
Din totalul deţinuţilor doar 6.491 muncesc, iar remuneraţi sunt numai 2.151, restul prestând munci în folosul comunităţii sau legate de întreţinerea penitenciarelor în care sunt încarceraţi. Cei renumeraţi obţin salariul minim pe economie, iar 40% din bani le revin deţinuţilor. Studenţii ucigaşi "toacă" lunar 1.600 de lei
Mai citeşte şi:
Lista cu infracţiunile celor 28.000 de persoane aflate după gratii
Câți bani se cheltuie cu studenta criminală Carmen Bejan? În medie, 1.700 de lei
De obicei, persoanele aflate după gratii ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni cu violenţă, mai ales criminalii, refuză să muncească în penitenciar. De altfel, peste 60% din persoanele private de libertate nu se speteau cu munca nici înainte de a fi arestate.
60% din deţinuţi erau şomeri
Statisticile arată că peste 60% din deţinuţi - aproximativ 17.500 de persoane - erau şomeri în momentul arestării, iar cei mai mulţi dintre cei care aveau o meserie când au ajuns după gratii erau agricultori, zidari, muncitori sau şoferi.
Numărul celor care aveau meserii care necesită studii superioare în momentul arestării este destul de mic. De exemplu, în prezent în penitenciarele româneşti se află zece avocaţi, 10 asistenţi medicali, 12 profesori şi chiar şase directori generali.
Violenţa, în top
În prezent, în puşcăriile româneşti sunt închise 6.166 de persoane acuzate de săvârşirea infracţiunilor de omor. De asemenea, alţi 324 de deţinuţi au ajuns după gratii pentru ucidere din culpă şi pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Nici la