La începutul săptămânii trecute, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, s-a aflat în vizită la Chişinău şi Tiraspol, unde a început să facă aluzii jignitoare la pierderea statalităţii dacă Moldova semnează la Vilnius, în noiembrie, acordurile de asociere cu UE. Sâmbătă, la Chişinău a sosit patriarhul Kiril al Rusiei, care nu a uitat să amintească faptul că „Biserica Moldovei este parte a Bisericii Ruse“.
Ofensiva rusă împotriva statelor Parteneriatului Estic care ar urma să semneze (sau să parafeze) în noiembrie, la Vilnius, acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană a făcut o primă victimă: Armenia.
La începutul săptămânii trecute, aflat în vizită la Moscova, preşedintele armean, Serj Sargsyan, a făcut o întoarcere la 180 de grade şi a anunţat că Armenia nu mai doreşte semnarea acordului cu UE, ci doreşte să devină membră a Uniunii Vamale Eurasiatice. Pentru profesorul Armand Goşu de la Universitatea Bucureşti, expert în problemele spaţiului postsovietic, „povestea Armeniei este halucinantă.
După ce ani de zile diplomaţii armeni au muncit din greu negociind cu UE Acordul de Asociere şi DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Area), când mai sunt doar trei luni până la Summitul de la Vilnius, preşedintele Sargsyan anunţă public că ţara lui vrea în Uniunea Euro-Asiatică, care nici măcar nu există, nu în Uniunea Europeană. A făcut această alegere probabil din raţiuni de securitate.
În ultimii 25 de ani, Armenia a fost prizoniera conflictului cu Azerbaidjanul pentru enclava Nagorno-Karabah. În ultimii ani, Rusia a manevrat foarte abil între Azerbaidjan şi Armenia, obţinând practic tot ce şi-a dorit de la ele“.
Potrivit lui Goşu, ruşii au sperat că Bruxelles-ul nu va semna acordurile de la Vilnius. „Rusia spera ca UE să nu încheie aceste tratate cu fostele republici sovietice; deoarece că criteriile au fost cu greu îndeplinit
