Evenimentul Noaptea Cercetătorilor a avut loc, vineri seară, în Bucureşti şi în alte 11 oraşe din ţară. A fost noaptea în care ştiinţa a ieşit din laboratoare şi institute şi s-a arătat publicului larg cu multe experimente, conferinţe şi demonstraţii distractive. Tot aici, românii au aflat că au dreptul să cerceteze şi că oricine poate face invenţii dacă are voinţă.
„Acolo trebuie să fie ştiinţa”, şi-au spus aseară, încă de la distanţă, cei care se îndreptau spre Parcul Tineretului, la Noaptea Cercetătorilor. Probabil au grăbit pasul, puţin contrariaţi şi confuzi, căci zarva ce răsuna până la gura de metrou, mulţimile forfotitoare, baloanele albe şi obiectele zburătoare ce se profilau deasupra copacilor nu erau tocmai imaginea pe care o aveau despre ştiinţă şi cercetare.
Însă nici ajunşi în parc, lucrurile nu stăteau altfel. Vizitatorii Nopţii Cercetătorilor nu au găsit oameni scorţoşi şi gravi în halate albe, vorbind lucruri de neînţeles, nici idei închise ermetic în institute şi laboratoare, nici Einsteini cu părul alb, îmbătrâniţi cu eprubete în mână. Nu. Parcul Tineretului se deschidea larg cu zeci de standuri la care oameni simpatici explicau copiilor de grădiniţă experimentele la care lucrează de ani de zile, tineri pasionaţi mândri să-şi arate invenţiile, jocuri, demonstraţii interactive, discursuri motivante ţinute de oameni care cred în cercetarea românească.
Contactul noilor generaţii cu ştiinţa
Printre sutele de oameni care se înghesuiau să vadă ce au mai născocit cei de la Institutul de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor, o fetiţă de vreo cinci ani stătea sprijinită de cadrul unei trotinete, hiptonizată de unuduirea unor peştişori robotici într-un lighean cu apă. Probabil în acelaşi moment, alte 320 de fetiţe, din cele 320 de oraşe europene în care Noaptea Cercetătorilor se desfăşura concomitent, trăiau pentru prima oară fasc
