Cele patru ţări care şi-au anunţat până acum opoziţia faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen reprezintă mai bine de 25% din totalul schimburilor comerciale ale României. Mai mult, 44% din totalul investiţiilor străine directe în România (50 mld. euro) erau, la finele lui 2009, făcute de companii din cele patru ţări care se opun admiterii României în spaţiul intern fără frontiere al Uniunii - Olanda, Finlanda, Germania şi Franţa.
Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care îi reuneşte pe miniştrii de resort din ţările UE, va discuta astăzi intenţia României şi a Bulgariei de a adera la Spaţiul Schengen. Dar ţările menţionate ar putea bloca procesul pe motiv că nu s-au făcut suficiente eforturi în Justiţie şi în combaterea corupţiei.
România a cheltuit deja cea mai mare parte din suma de 1 mld. euro destinată securizării frontierelor (270 mil euro bugetaţi doar în 2011) pentru a putea face faţă exigenţelor Schengen. Cea mai mare parte din aceşti bani a fost încasată de concernul franco-german EADS, contractul fiind semnat în 2004 în prezenţa fostului premier Adrian Năstase şi a fostului cancelar german Gerhard Schroder.
La începutul anului preşedintele Traian Băsescu, pus în faţa refuzului Germaniei şi al Franţei de a accepta aderarea, a ameninţat că va opri investiţiile, iar cei 270 mil euro pentru acest an vor fi îndreptaţi spre IMM-uri. Dar lucrurile au mers înainte.
Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat ieri, în şedinţe separate, o declaraţie privind Spaţiul Schengen. Este cea mai tranşantă declaraţie adoptată de Legislativ într-un domeniu extern: "Camera Deputaţilor din România ia act cu îngrijorare şi dezaprobă categoric deciziile luate în Parlamentele şi Guvernele naţionale ale unor state partenere din UE privind blocarea aderării ţării noastre la acordul Schengen", se arată în declaraţia deputaţi