Marele folos al cărții Eu votez DNA! este că transmite încredere, în răspăr cu starea generală de spirit, cu defetismul de autoapărare pe care-l practicăm zi de zi. Mica armată a specialiștilor anticorupție știe că, atâta câtă este, demonstrația pe care au făcut-o valorează enorm.
Peisaj apocaliptic, cu mlaștină care acoperă totul. Cineva se apleacă și scoate o plantă subțire, abia înrădăcinată, apoi o pune în pământ curat, cu convingerea că o să crească. Nu e un clip oengistic, ci exact ce face Cristian Ghinea, fără nicio teamă de patetism, în uimitoarea sa carte Eu votez DNA! . Culegerea de șase interviuri cu oficiali și experți în anticorupție (Lucian Papici, Nistor Călin, Daniel Morar, Horia Georgescu, Cristi Danileț, Laura Ștefan – în ordinea din sumar) este îmbrăcată din punct de vedere jurnalistic într-o analiză personală a fenomenului. Rezultă o neașteptată probă de gândire pe termen lung, o demonstrație lipsită de infatuare că în România există încă resurse de construcție și viziune, că se poate depăși stadiul datului cu părerea la televizor.
Prezența publică a lui Cristian Ghinea are un relief aparte. Jurnalistul harnic (scrie de ani de zile ani la Dilema Veche, pentru HotNews, contributors.ro, 22 etc.) nu cultivă nota de agresivitate a mai tuturor semnăturilor de succes. În vremuri în care, dacă nu strigi, nu te faci auzit, el vorbește răbdător, analitic, argumentat. Textele iau de regulă forma publicistică a cercetărilor pe care le conduce prin Centrul Român de Politici Europene. Altminteri, intervine ferm doar când se îngroașă gluma. Scrie bine, scrie și apeluri la o adică, atrage atenția, iese în piață, fiindcă mizează pe solidaritate. La limită, e capabil să convoace atenția cu o forță izbitoare, în care se simte puterea de convingere încă incomplet exploatată. În 14 iunie, publica pe contributors.ro un articol