E vorba de perioada in care marii scriitori fie se lasa cistigati de noul regim (cazul Sadoveanu), fie se lasa intimidati de amenintarile din ce in ce mai transante (cazul Tudor Arghezi), fie joaca dublu, dezvoltindu-si un histrionism neputincios, dar facind, de fapt, jocul regimului (cazul Calinescu), fie se pastreaza cu greu intr-o marginalitate ea insasi subversiva (cazul Blaga) si uneori platesc pentru aceasta (Voiculescu). Nu am citit pina in momentul in care scriu aceasta cronica nici un comentariu despre cele trei volume intitulate Cronologia vietii literare romanesti. Perioada postbelica, care acopera, deocamdata, intervalul 1944-1948. Sinteza, de aproximativ 1500 de pagini, aparuta la Editura Muzeului Literaturii Romane la finele lui 2010, reprezinta un proiect aflat la debut, al Academiei Romane, impreuna cu Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta si Institutul de Istorie Literara „G. Calinescu", coordonat de Eugen Simion, care semneaza si prefata. Cum am impresia ca lucrarea nu prea a circulat, culeg si alte informatii de pe paginile de garda ale celor trei masive tomuri; coordonare redactionala: Andrei Grigor; la realizarea lucrarii au particpat Andrei Grigor si Mariana Ionescu (pentru anul 1944), Mihai Iovanel si Andrei Terian (1945), Oana Soare (1946), Cristina Balinte - coordonator -, Petru Costea si Alexandru Farcas (1947) si, in fine, Lucian Chisu - coordonator -, Cristina Deutsch, Magdalena Dragu, Andrei Milca si Cristina Scarlat (pentru anul 1948, care ocupa cel de-al treilea volum). Din cite inteleg din prefata lui Eugen Simion, e vorba de primele trei tomuri dintr-o serie ambitioasa care ar trebui sa acopere perioada 1944-1964. Decupez pentru cei interesati citeva date extrem de interesante. E vorba de perioada in care marii scriitori fie se lasa cistigati de noul regim (cazul Sadoveanu), fie se lasa intimidati de amenintarile din ce in ce mai