Anticorpii materni care au ca ţintă proteine din creierul fătului ar putea juca un rol în dezvoltarea anumitor forme de autism, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, publicat în Translational Psychiatry.
Efectuat pe 246 de mame ale căror copii sufereau de tulburări din spectrul autitismului şi 149 de mame de copii sănătoşi, studiul a permis stabilirea faptului că un sfert dintre femeile din primul grup aveau în corp o combinaţie de anticorpi diferită de cele din al doilea grup.
Tulburările din spectrul autismului includ forme variate ale bolii, printre care sindromul Asperger, care atinge copii foarte inteligenţi, dar care întâmpină mari dificultăţi la nivelul interacţiunilor sociale.
Anticorpii sunt proteine indispensabile sistemului imunitar. Ei permit detectarea şi neutralizarea substanţelor străine organismului, precum virusurile şi bacteriile.
Femeile însărcinate îşi transmit anticorpii copiilor, ajutându-i pe aceştia să se apere de infecţii până la vârsta de 6 luni, când sistemul imunitar al micuţilor este imatur. Femeile pot, în egală măsură, să le transmită copiilor anticorpi care împiedică dezvoltarea corectă a creierului.
"Am descoperit că 23% dintre mamele de copii suferind de autism erau purtătoare ale unor auto-anticorpi contra anumitor proteine care sunt necesare dezvoltării neurologice sănătoase", a spus Judy Van De Water, autorul principal al articolului, cercetător la Universitatea din California. Aceasta a mai precizat că aceşti anticorpi nu au fost găsiţi în organismele femeilor care au născut copii sănătoşi.
Tulburările din spectrul autismului au o rată de 1 la 100 de cazuri în ţările occidentale, băieţii fiind de trei ori mai afectaţi decât fetele de aceste maladii ale căror origini nu sunt cunoscute.
Echipa coordonată de Van de Water a reuşit să identifice 11 combinaţii diferite de şapte
