Niciodată până acum - şi, probabil, că va fi foarte greu şi de acum înainte - instutuţia prezidenţială nu s-a situat la un nivel atât de scăzut al autorităţii şi respectului.
Au mai fost şi înaintea lui Traian Băsescu preşedinţi înjuraţi şi calomniaţi, dar aceştia şi-au păstrat o anumită demnitate, necoborându-se la subsolul dialogului de mahala. Traian Băsescu dovedeşte, după aproape trei ani, că nu se poate ridica, oricâte eforturi ar face, la un nivel de decenţă, obligatoriu într-o societate care pretinde că a coborât din copac de mai de multişor. Nici hârtia nu poate să cuprindă tot ce a debitat - ca provocare sau răspuns - de la preluarea mandatului, în dialogul său cu presa sau cu celelalte instituţii ale statului. Personaj dual, preşedintele Traian Băsescu a fost în permanenţă amendat de matelotul Traian Băsescu, cel care nu s-a simţit în apele lui decât în mediul cârciumii şi al replicilor deochiate. Este o a doua natură, o pornire pe care pur şi simplu nu şi-o poate stăpâni! Ultima sa ispravă, de joi, de la Şantierul MAKITA (nume predestinat pentru o inaugurare prezidenţială), mahmur după moţiunea de cenzură, i-a răspuns unei (alte) ziariste în cea mai golănească manieră: întrebat dacă face vreo declaraţie referitoare la rezultatul votului din Parlament, s-a oferit să i-o fuck-ă la ea la birou! Şi asta în hazul grosier al unei asistenţe pe măsură, încântate de vocaţia spirituală a „marelui frate”. Este, desigur, posibil, ca această repli-că să-i mai aducă preşedintelui câteva puncte de popularitate în mediul care-i este şi care-l simte familiar. Pentru instituţia prezidenţială este, însă, un dezastru. Ea nu va mai putea fi disociată, multă vreme de acum încolo, de tenta lipsită nu doar de o anumită austeritate, dar şi de minimul de seriozitate necesar pe care i-a dat-o un preşedinte fără drag de carte, dar cu mare propensiune spre harţă şi scandal. De
