Dar ce e rău în planul USL? Să vedem.
De exemplu, propunând să crească cu 1 milion numărul locurilor de muncă ocupate, planul promite un nou sistem de impozitare a veniturilor, renunţând la taxa unică, menţinând plafonul maxim de impozitare de 16% pentru salariile ce depăşesc 1.600 de lei, dar adăugând două cote inferioare: 8% până la 800 de lei pe lună şi 12% între 800 şi 1.600 de lei pe lună. Cu alte cuvinte, global, impozite pe salarii mai reduse, dar scăzute efectiv pentru salariile mici şi medii. Cei mai puţin avuţi nu pierd nimic, cei mai săraci câştigă! Perfect! Dar câştigă şi angajatorul, fiindcă lui i se promite scăderea cotei CAS cu 5%, ceea ce nu-i puţin. Iar dacă acesta angajează tineri sub 25 de ani sau persoane peste 55 de ani, are promisiunea de scutire completă de CAS. Nu se spune pentru câtă vreme, dar pare să rezulte că pe toată durata când aceste condiţii de vârstă sunt păstrate. Minunat! Va creşte şi salariul minim pe economie la 800 lei, ceea ce înseamnă, cum se ştie, modificarea în sus a întregii grile salariale în sistemul bugetar, dar şi creşterea punctului de pensie. Prin urmare, zăgazul cheltuielilor bugetare se deschide uşurel, spre tot mai tăricel, până când şuvoiul ajunge precum Mississippi la inundaţie. Cum Dumnezeu ăştia de acum nu s-au gândit şi ei la aşa ceva?
Şi totuşi, conservo-libero-socialiştii sunt prudenţi. Au scrupule economice. Actuala TVA de 24%, împovărătoare şi impusă de dictator în cârdăşie cu FMI, este păstrată timp de patru ani, după care, aflăm, se va reveni la cota de 19%, adică, înţelegem noi, în al doilea mandat pe care poporul îl va acorda generos aceloraşi mari salvatori ai patriei. Dar nici chiar aşa sever! Ceva mai jos, planul ne spune că poporul nu va fi uitat timp de 4 ani: cotă redusă la 9% la TVA pentru pâine, carne proaspătă, lapte şi legume şi fructe proaspete. Să tot mâncăm în aste condiţi
