este la fel de mare ca în cazul împrumuturilor în alte valute. Ceea ce înseamnă că finanţările în monede exotice s-ar putea scumpi după câţiva ani. Adică, în momentul în care bancile este la fel de mare ca în cazul împrumuturilor în alte valute. Ceea ce înseamnă că finanţările în monede exotice s-ar putea scumpi după câţiva ani. Adică, în momentul în care bancile centrale ale Japoniei sau Elveţiei vor majora dobânda de referinţă, automat băncile din România vor opera şi ele creşteri ale dobânzilor pe care le percep la creditele acordate. Mai mult, comisioanele pentru împrumuturile în yeni şi franci sunt mai mari decât cele pentru finanţările în euro sau lei. Ceea ce înseamnă că, în viitor, împrumuturile în monede exotice, deşi păreau avantajoase, vor fi, de fapt, mai scumpe decât cele în euro sau lei.
Totodată, riscul valutar este mai mare în cazul yenilor japonezi şi francilor elveţieni. În piaţa valutară din România este stabilită numai cotaţia leu/euro, celelalte cursuri de schimb fiind calculate în funcţie de evoluţia internaţională a euro/yen sau euro/franc. Adică, persoanele care accesează astfel de credite îşi asumă atât riscul unor fluctuaţii în piaţa valutară românească, cât şi cel aferent pieţei valutare internaţionale.
O veste bună privind costurile creditelor a venit totuşi de la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a precizat că banca centrală va continua să renunţe treptat la măsurile "neortodoxe" de limitare a creditelor, primul pas fiind facut deja cu eliminarea plafonului de 300% din fondurile proprii aplicat volumului total al creditelor în valută. Speranţa proprie a guvernatorului este ca, peste circa doi ani, Banca Naţională să influenţeze costul împrumuturilor numai prin dobânda de politică monetară, fără să mai apeleze la impunerea rezervelor minime obligatorii. Iar primii paşi ar putea fi făcuţi în scopul stimulării creditelor î
