gând urât şi ţi se răspunde ca şi cum ai fi în buricul Bucureştiului. Cerşetorii români, mai ales femei cu mulţi copii, împânzesc metroul şi sunt prezenţi în mai toate pieţele publice gând urât şi ţi se răspunde ca şi cum ai fi în buricul Bucureştiului. Cerşetorii români, mai ales femei cu mulţi copii, împânzesc metroul şi sunt prezenţi în mai toate pieţele publice din capitala belgiană. Surprinzător, belgienii nu-i privesc cu dispreţ. Nici nu-i încurajează dându-le bani. Se mulţumesc să privească totul ca pe un fenomen social propriu unei ţări cu probleme.
"Cine a pus cârciuma-n drum"
Cei mai întreprinzători şi-au adus de acasă şi acordeonul. Ceea ce îi face plăcuţi, pentru că aduc o notă de exotism într-o lume bine aşezată. Iancu este unul dintre ei. Cântă de dimineaţa până seara, din acordeon şi din gură, "Cine a pus cârciuma-n drum" în metroul din Bruxelles. Spune că are autorizaţie de la primărie. Scoate ca dovadă o hârtie stampilată. Câştigă destul să trimită acasă şi nevestei şi copiilor bani. Astă-vară şi-a adus şi un văr - să cânte în faţa restaurantelor şi, când dă iarba, în faţa cafenelelor şi teraselor. Eurocraţii care lucrează la parlament ori la alte instituţii europene trec zi de zi prin renumitele filtre de cerşetori români. Sunt prinşi la ieşirea din metrou, la stopul din intersecţie, ba chiar la coborârea din maşina luxoasă. Românii cu mâna întinsă au uneori handicapuri fizice. Uneori îi vezi cum se apucă să spele geamurile maşinilor, cum o făceau odată acasă. Bat cu pumnii în geamuri, cerând bani pentru munca depusă. Dacă nu-i primesc, devin agresivi şi rişti să te trezeşti cu picioare în portiera maşinii.
Talcioc în faţa capelei ortodoxe
De departe, cele mai bune afaceri, schimburi de marfă - aici poţi obţine de la portofele din piele până la rulmenţi, totul mult mai ieftin ca la magazin - le fac rom