La 13 martie 1920, era la putere formatiunea guvernamentala prezidata de generalul Alexandru Averescu, acelasi care a organizat si alegerile parlamentare din mai acelasi an. Le-a castigat Partidul Poporului, condus de Alexandru Averescu, formatiune care se bucura inca de popularitate la vremea aceea, datorata mai ales renumelui generalului, dobandit in Primul Razboi Mondial. Guvernarea insa nu era pe masura asteptarilor. In fata problemelor cu care se confrunta tara in primii ani de dupa Marea Unire (refacerea economica, unificarea legislativa, administrativa, monetara, reforma agrara, nemultumirile sociale ale muncitorimii si miscarile greviste, pericolul miscarilor extremiste s.a.), Averescu nu si-a putut mentine Cabinetul decat pana la finele lui 1921. La 13 decembrie, acel an, si-a dat demisia, inlocuit fiind cu un guvern condus de Take Ionescu. Ecouri ale framantarilor politice din prima parte a anului politic 1921 intalnim in insemnarile inedite ale lui G.T. Kirileanu (1872-1960), in acea vreme bibliotecar la Palatul Regal. Cronicar minutios al celor vazute, auzite si traite in apropierea familiei regale a Romaniei, amestecat printre personalitatile de la Curte, G.T. Kirileanu ne-a lasat o adevarata cronica a culiselor regale. O parte din insemnarile sale au fost publicate, alte pagini asteapta inca lumina tiparului. Prezentam cateva notatii inedite, relevante pentru atmosfera din culisele regale, in care intrigile se teseau laolalta cu pasiunile, oamenii politici roiau in jurul suveranilor intru captarea atentiilor regale, in care orgoliile si interesele politice se intrepatrundeau. Printre cei amintiti cu precadere se afla locotenent-colonelul canadian Joseph Whiteside Boyle (1867-1923), venit in Romania in anii Primului Razboi Mondial si devenit curand sfatuitor si prieten intim al Reginei Maria. Influenta canadianului asupra suveranei provoca mahnirea P