Atunci când Bulgaria şi România au aderat la Uniunea Europeană în urmă cu cinci ani, cele două ţări au intrat pe un tărâm de pace, bunăstare, securitate şi stabilitate. Astăzi, cei mai noi membri ai UE sunt dezamăgiţi, comentează Deutsche Welle în ediţia de duminică, citată de Agerpres.

Aderarea la UE nu mai pare a fi o garanţie pentru o viaţă mai bună. Chiar şi astăzi există membri ai Parlamentului European care spun că Bulgaria şi România nu au fost pregătite pentru a fi membre ale UE, relevă publicaţia menţionată.

Pentru a le permite celor două ţări să adere la UE, Bruxellesul a stabilit standarde speciale pentru cele opt milioane de bulgari şi 22 de milioane de români. Ambele ţări sunt în continuare supuse unor controale speciale. Cu toate acestea, rapoartele critice ale UE privind politica locală, precum şi reţinerea de fonduri nu au condus la o schimbare vizibilă, potrivit DW. Din nou, României nu i se va permite să primească de la Bruxelles cele 19 miliarde de euro la care are dreptul până în anul 2013, comentează publicaţia.

Chiar şi fostul premier român Adrian Năstase, care a supervizat negocierile de aderare ale ţării sale în 2004, nu dă vina pe UE. El a declarat că a depus eforturi politice extraordinare pentru a scoate ţara din zona-tampon dintre UE şi Rusia. Potrivit lui Năstase, România, din motive strategice, a făcut campanie mai intensă pentru a deveni membră a UE decât ar fi vrut probabil UE, îl citează DW.

Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre politicienii din România sunt convinşi că UE ar fi incompletă fără sud-estul Europei. Potrivit europarlamentarului Cristian Preda, membru al Partidului Democrat Liberal de guvernământ, o Uniune Europeană cu ţări ex-comuniste, dar fără România şi Bulgaria ar fi de neimaginat.

Cu toate acestea, Preda nu poate spune dacă discrepanţa dintre condiţiile de trai din România şi restul