Anul acesta am ajuns, şi eu, la a doua ediţie a Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară (FDFAC) ce a avut loc în Portul Cultural Cetate între 18 şi 27 august. Filme şi mîncăruri din zece ţări prin care trece Dunărea (Germania, România, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Slovacia, Ungaria, Austria, Croaţia) au putut fi savurate şi dezbătute în zece zile la Mircea Dinescu, la Cetate. A fost o experienţă altfel decît cele... standard de la alte festivaluri de film.
O Oltenie negustorească şi mitologică
Zona în care se desfăşura festivalul mi-era aproape complet necunoscută şi, recunosc, aveam prejudecăţi în ceea ce o priveşte: Oltenia, judeţul Dolj, sudul ţării – sărăcie şi nimic de vizitat... Mai fusesem de vreo două ori la Calafat, la nişte rude, şi mi se părea un oraş despre care nu se poate spune nimic. Mai interesant părea drumul ce ducea spre el, care, printre altele, trecea prin Radovan, un sat faimos prin povestea tinerei care s-a spînzurat acolo, acum 60 de ani, şi a cărei fantomă se zice că bîntuie încă locul (Mireasa din Radovan...). Şi, în aproape acelaşi spirit, Maglavitul lui Petrache Lupu, cel care l-a văzut pe Dumnezeu, şi al minunilor sale, unde se înalţă, azi, falnică mînăstirea care înţeleg că a fost sponsorizată de Gigi Becali, a cărei turlă interminabilă, cu cruce albastră, se înalţă spre ceruri...
Şi totuşi, repet, în ciuda prejudecăţilor tipice ale turistului mediu şi nu destul de iniţiat legate de Oltenia (care nu-i nici Ardeal, nici Banat...), Calafatul nu mi s-a părut de astă dată total lipsit de interes: există zone cu case vechi, o biserică grecească tot veche, portul de acolo îşi are farmecul său... De asemenea, aflu despre oraş că în secolele XV-XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică. Aşezat chiar la graniţa cu bulgarii, prim
