Un antidot pentru festivism? Din cea mai dezvoltata provincie romaneasca, Moldova a ajuns azi in urma tuturor celorlalte. „Moldova a facut un mare sacrificiu pentru crearea statului national modern. A pierdut multe in aceasta unire, iar urmarile se vad si se simt si astazi“, spune istoricul Mihai Cojocariu Unirea din 1859 a adus Moldova si Iasul la periferia Romaniei. Din cea mai dezvoltata zona a tarii, Moldova este astazi doar una din zonele defavorizate, pierzind suprematia politica, apoi pe cea economica si culturala. Prin cedarea statutului de capitala politica in favoarea Bucurestiului, Iasul a trebuit sa se multumeasca doar cu titlul de capitala culturala, care astazi nici nu mai are acoperire reala. Hora Unirii jucata de ieseni in fiecare an, pe 24 ianuarie, aminteste nu doar de crearea statului national modern, ci si de inceputul propriei lor decaderi. „Desi a fost trecuta cu vederea in istorie, trebuie stiut ca, spre 1859, Moldova era net superioara ca dezvoltare economica, infrastructura si functionabilitate a institutiilor publice, celorlalte regiuni. Din punct de vedere economic, absolut toti indicii surclasau Tara Romaneasca, iar in unele cazuri, ca de exemplu in agricultura, aveau chiar o valoare dubla", sustine conf.dr. Mihai Cojocariu, prodecan al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza" si specialist in istoria moderna a Romaniei. Unirea cu Tara Romaneasca a dus la pierderea acestei suprematii si implicit a privilegiilor ce derivau din aceasta pozitie, motiv pentru care ideea unirii atit de agreata la Bucuresti, dar si in unele cercuri importante de la Iasi, a generat si o importanta miscare separatista. Practic, aparitia primelor idei puternice in favoarea unirii a coincis si cu aparitia separatistilor. Potrivit scriitorului pasoptist Nicolae Istrati, autorul celui mai important text separatist - „Despre chestia zilei in Moldova"