Alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM au sfârşit într-o situaţie confuză, deşi prezenţa preşedintelui Băsescu ar fi trebuit să fie de bun augur pentru reconfirmarea tandemului "inversat" de conducere Alina Ghica - Oana Schmidt Hăineală.

Dacă Schmidt Hăineală a trecut testul, alegerea unui procuror în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii fiind o premieră în sistemul judiciar, candidatura judecatorului Alina Ghica pentru funcţia de vicepreşedinte a fost respinsă.

Mai mult, înaintea prezentării proiectului de management al Alinei Ghica, judecătorii Horaţius Dumbravă, Adrian Neacșu, Alexandru Şerban şi Marius Tudose au părăsit sala de şedinţă, nemulţumiţi fiind că aceasta şi-a prezentat candidatura doar cu douăzeci de minute înainte de şedinţa CSM. A fost o situaţie fără precedent. La scurt timp după plecarea celor patru judecători, a plecat şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

Cei patru judecători au declarat că este inacceptabil ca Ghica să informeze despre intenţia de a ocupa funcţia de vicepreşedinte al Consiliului cu atât de puţin timp înainte de discutarea proiectul de management şi au sancţionat-o prin voturi negative.

În 2012, Ghica a candidat împreună cu Hăineală pentru funcţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al CSM, ele depunând un proiect comun de management, situaţie care nu s-a repetat vineri, deşi de intenţia de rocadă a funcţiilor era cunoscută de ceva timp.

De rocada funcţiilor de vârf în sistemul judiciar s-a vorbit pentru prima dată între Daniel Morar şi Codruţa Kovesi, respectiv din funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cea de procuror general al României şi viceversa. Demersul a fost sugerat de către preşedinteleTraian Băsescu înainte de expirarea mandatelor lui Morar şi Kovesi. Între timp, Morar a fost delegat prim-adjunct al procurorul