Românii au devenit ţinta predilectă a populiştilor europeni, dar şi a guvernelor care încearcă să recupereze electoral pe fondul unei crize economice cu un impact social semnificativ. Sursa: REUTERS

1 /.

Dintr-un colţ în altul al Europei, discursul anti-românesc, regăsit în special la nivelul politicului, prinde tot mai mult contur. Împrejurările nu sunt cu totul întâmplătoare şi explică parţial retorica îndreptată împotriva "noilor europeni", românii şi bulgarii: o criză economică prelungită pe bătrânul continent, ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru locuitorii celor două ţări şi, cel mai important, apropierea alegerilor pentru Parlamentul European, în mai 2014.

Asaltul populiştilor

De la Bruxelles, executivul comunitar a avertizat în repetate rânduri că viitorul legislativ european riscă să fie sufocat de elemente populiste şi extremiste care se hrănesc din plin cu nemulţumirile generate de criza economică. Sondajele susţin angoasa Comisiei Europene. În Franţa, Frontul Popular al lui Marine Le Pen este creditată cu cele mai multe din intenţiile de vot, o premieră pentru un partid extremist. La adăpostul unui preşedinte socialist care a dezamăgit crunt populaţia, dar şi al unui discurs ferm anti-imigraţie, centrat pe români şi bulgari şi suprapus unei situaţii economice fragile, Le Pen a preluat iniţiativa formării de alianţe cu celelalte formaţiuni extremiste din Europa.

Astfel, a bătut palma cu Geert Wilders, olandezul cel care a ţinut ani de zile România şi Bulgaria la uşa Schengen. Sesizând ascensiunea lui Marine Le Pen, Manuel Valls, ministrul francez de Interne şi cel creditat cu şanse să îi succeadă lui Francois Hollande în fruntea socialiştilor francezi, a declanşat o adevărată cruciadă împotriva romilor din România şi Bulgaria, aspru criticată de Bruxelles şi societatea civilă.

Acte de discriminare

Cel mai