Supralicitarea mişcării sindicale, dar şi compromiterea unora dintre liderii marilor federaţii au dus la lipsa de solidaritate şi la proteste fără efect, susţin specialiştii. Sursa: THEODOR PANĂSursa: THEODOR PANĂSursa: THEODOR PANĂSursa: FLORIN CIORNEI

1 /.

Protestul stradal la români a devenit în ultimii ani un spectacol al resemnării, un tablou cu scene care uneori frizează ridicolul. "Dansul pinguinului", "aplicat" cu zâmbetul pe buze de manifestanţi la protestul din 19 mai - la care au participat, potrivit Jandarmeriei, 30.000 de oameni -, a rămas ca o imagine a spiritului civic al românului de astăzi.

Citiţi şi:

Alţi 4.000 de sindicalişti protestează astăzi în BucureştiMiting cu îmbrânceli şi violenţe în Piaţa Victorie. Doar 10.000 de sindicalişti la protest

Anunţate de cele mai multe ori ca "mişcări de amploare", marşurile organizate de sindicate în semn de nemulţumire faţă de măsurile guvernanţilor devin relatări despre "plimbări prin Capitală" ale celor veniţi din provincie, fără ecou în deciziile politice.

Ieri, lucrurile au luat o altă turnură. În timpul protestelor organizate în Piaţa Revoluţiei şi în Piaţa Victoriei, zeci de manifestanţi au luat cu asalt cordonul de jandarmi, fiind împrăştiaţi de aceştia după folosirea unui spray cu gaz lacrimogen. Conflictul nu s-a soldat cu victime. Organizatorii au oprit însă manifestaţia mai devreme, iar oamenii s-au deplasat acasă fără alte probleme.

"Liderii s-au compromis"

Potrivit sociologilor şi liderilor sindicali, deopotrivă, amploarea protestelor este totuşi "în picaj" în România. Supralicitarea mişcării sindicale, dar şi scăderea încrederii în sindicate, sau fatalismul românilor ar fi câteva dintre explicaţii.

Se adaugă şi lipsa de reformare a sindicatelor, schimbarea structurii membrilor în ultimii zece ani, neînţelegerea m