Dezastrul economic alungă în străinătate elitele ţării şi dă frisoane Bruxelles-ului că ar putea contamina şi alte membre UE. Zvonurile legate de un nou împrumut european au alertat piaţa, adâncind criza în care se zbate Irlanda.
Autorităţile irlandeze au admis că au avut "contacte la nivel internaţional" legate de situaţia economică a ţării, dar au negat că ar fi cerut ajutor financiar. Presa britanică şi BBC au transmis, totuşi, că situaţia economică a Irlandei şi condiţiile unui ajutor financiar acordat acestei ţări au făcut obiectul unei "discuţii în regim de urgenţă", la Bruxelles.
Acest ajutor, pe care Dublinul continuă să-l nege oficial, ar fi de aproximativ 90 de miliarde de euro. Surse din cadrul UE au confirmat negocierile cu Irlanda, dar şi faptul că Dublinul vrea să dirijeze acest ajutor către sistemul bancar. Această opţiune, susţine guvernul irlandez, ar fi mai puţin riscantă din punct de vedere politic, decât aceea a cererii unui ajutor pentru stat.
Starea economică a Irlandei s-a înrăutăţit considerabil în ultimul an, aducând ţara în pragul colapsului. Unii economişti, cum ar fi Morgan Kelly de la University College (Dublin) - printre primele voci care a atras atenţia asupra pericolului dezumflării "balonului" imobiliar- sunt de părere că ţara a intrat deja în faliment. Iar situaţia creată are consecinţe nefaste asupra societăţii irlandeze.
Generaţie de sacrificiu
Primul semnal de alarmă pe piaţa muncii a fost dat de imigranţii polonezi. Ajunşi în Irlanda în urmă cu un deceniu, aceştia acopereau până nu de mult 20% din forţa de lucru. Acum, au plecat. Iar tendinţa s-a extins la tineretul irlandez, care părăseşte masiv ţara, în căutare de lucru.
Potrivit "The Guardian", care îl citează pe Mark Ward, preşedintele sindicatului studenţesc din Tallaght's, 1.250 de studenţi părăsesc, lunar, Irlanda. Unul d
