Intervenţia băncilor centrale în economii a ajuns în ultimii ani la o dimensiune nemaivăzută, instituţiile apelând la practici precum tipărirea de bani şi injectarea lor în piaţă pentru a ajuta state să iasă din criză.
Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală a SUA şi banca naţională a Japoniei au injectat în pieţe, în ultimii patru ani, 8.000 de miliarde de dolari. Amploarea intervenţiei instituţiilor în economie este alarmantă, având în vedere că aceşti bani nu au în spate active reale, potrivit blogului financiar american zerohedge.com.
Cele trei mari bănci centrale au în bilanţuri 8.000 de miliarde de dolari, adică aproape 25% din PIB-ul total al ţărilor dezvoltate. Aceşti bani sunt însă „artificiali“ şi implică riscuri pe măsură,
Practic, banii au fost tipăriţi de trezorerii şi folosiţi apoi de băncile centrale pentru a cumpăra bonuri de trezorerie sau active, pentru a finanţa investiţii sau pentru a ajuta sistemele bancare naţionale. Această măsură a fost combinată cu scăderea dobânzilor-cheie pentru a stimula creditarea ca măsură de combatere a crizei.
2.300 de miliarde de dolari nu aduc fericirea
Americanii au dat startul. Pentru a-şi impulsiona economia, au tipărit şi injectat în piaţă 2.300 de miliarde de dolari. Prima fază a programului a presupus tipărirea şi injectarea în piaţă a 1.700 de miliarde de dolari. În ciuda acestei măsuri (combinată cu menţinerea dobânzii-cheie sub 1%), progresul a fost „dezamăgitor, aşa că americanii s-au întors repede la tiparniţă.
În noiembrie 2011, un nou pachet de stimulare în valoare de 600 de miliarde de euro a fost demarat şi a ţinut până în iunie 2011. Astfel, Rezerva Federală a injectat, în medie, 75 de miliarde de dolari lunar în acest interval.
Stimulare pentru a stopa inflaţia
Similar, rata ridicată a şomajului şi deficitul bugetar-uriaş (situat în prezent la 1
