„Zece pentru Romania” e cu siguranta mai mult decit un exercitiu de marketing. Unul reusit de altfel. E in primul rind un amplu si abil demers al grupului media „Realitatea TV” apartinind lui Sorin Ovidiu Vintu de a se pozitiona drept un fel de diriginte al natiunii impartind note in dreapta si in stinga, asezind elitele tarii pe rafturi mediatice, cite zece la pachet.
Etichetele se mai schimba de la un la altul. In 2006 am avut de exemplu parte de clasamente cu avocati si arhitecti dar, dupa nevoi, in anii urmatori avem toate sansele sa vedem si alte categorii aduse in prim plan.
In spatele operatiunii functioneaza o adevarata masinarie, patru institute de cercetare sociologica, al carei rost este acela de a conferi credibilitate clasamentelor si de a transmite mesajul ca rezultatele au o deplina sustinere stiintifica. Din punct de vedere tehnic proiectul e greu de atacat. Totul pare impecabil.
Exista insa in subsidiar o prezumptie larg impartasita, e drept nu doar de echipa de la „Realitatea TV”: Cine nu apare la televizor nu exista ! Iar cine filtreaza prezenta lui X sau Y pe micul ecran, unde X si Y pot fi, dupa caz, politicieni, oameni de afaceri, jurnalisti pur si simplu sau cei din specia difuza a comentatorilor/ analistilor politici, avocati, doctori sau actori, dicteaza in buna masura si agenda publica a Romaniei.
Ideea ca notorietatea bate valoarea nu e deloc confortabila dar e una dintre trasaturile definitorii ale acestei perioade in care VIP-uri indoielnice domina scena mediatica. Si nu doar la noi.
Asa a ajuns Dan Diaconescu sa fie nominalizat pe lista celor mai buni zece gazetari din tara, desi in mare nu face nimic altceva decit sa stea pe un scaun seara de seara la OTV intrerupind discret, din cind in cind, interminabilele suvoaie verbale ale invitatilor, o galerie pestrita de personaje, de
