A venit oare vremea pentru unele guverne din zona euro să înceapă să vândă ''argintăria familiei'', metaforic vorbind? Mai precis, să se atingă de rezervele de aur pentru a găsi o soluţie la criza din Europa? Aceasta este o întrebare care s-a vehiculat recent în unele cercuri de elaborare a politicilor şi de investiţii.
Acum că se apropie toamna, este clar că zona euro rămâne sub stres profund. Dar în acelaşi timp este neclar dacă Banca Centrală Europeană - pentru a nu mai vorbi de politicienii din zona euro - va fi cu adevărat capabilă să facă ceva pentru a atenua temerile pieţei şi a reduce costurile îndatorării, comentează un articol publicat joi de Financial Times.
Consiliul Mondial al Aurului - organismul care reprezintă industria aurului - a lansat recent o nouă idee: este timpul ca guvernele din zona euro să înceapă să folosească aurul de o maniera creativă, în special ţări cum ar fi Italia, pentru a reduce ratele dobânzilor.
Miza se învârte în jurul celor aproximativ 10.000 de tone de rezerve de aur, deţinute în prezent de guvernele din zona euro. Potrivit Consiliului, 'este bine cunoscut faptul că unele dintre ţările cele mai afectate de criză, printre care Portugalia şi Italia, deţin o proporţie semnificativă din aceste active'.
Cum era de aşteptat, situaţia i-a determinat pe unii să sugereze că guvernele ar trebui să vândă o parte din acel aur. Valoarea aurului a crescut în ultimii ani şi dacă a existat vreodată un moment mai propice în care ţările din zona euro să aibă nevoie de o mană neaşteptată - pentru a plăti dobânzi la obligaţiuni - atunci acesta este.
Consiliul Aurului, în ceea ce-l priveşte, insistă că ar fi o greşeală. În afara faptului că un depozit masiv de aur ar descuraja preţul, problemele datoriilor din zona euro sunt acum atât de mari încât vânzările de aur nu ar face d
