Institutiile europene sunt cuprinse de febra reimpartirii puterii si influentei in perspectiva referendumului din 2 octombrie din Irlanda in chestiunea Tratatului de la Lisabona, referendum care, daca se incheie cu un vot pozitiv, va deschide calea in fata crearii unui post de presedinte al Uniunii Europene si a unuia de ministru de externe al UE. Simultan cu aceasta se va schimba si compozitia Comisiei Europene.

Romania este foarte implicata in negocierile din culise, intrucat cauta sa obtina portofoliul – extrem de important – al Agriculturii. In cazul in care irlandezii vor respinge inca o data Tratatul de la Lisabona, asa cum au facut-o si anul trecut, asta va pune capat pentru un timp nedefinit procesului de modificare a functionarii institutiilor europene. Tratatul de la Lisabona a fost deja aprobat de 24 dintre cele 27 de tari din UE, inclusiv de Romania. In Cehia si in Polonia, presedintii Vaclav Klaus si Lech Kaczynski au refuzat pana acum sa semneze documentul, asteptand rezultatul referendumului din Irlanda. Premierul Suediei, Fredrik Reinfeldt, a carui tara detine pana la sfarsitul anului presedintia rotativa a UE, a declarat deja ca Uniunea nu are un "plan B" in cazul in care irlandezii vor respinge din nou – si definitiv – tratatul. Paradoxul este ca Irlanda e una dintre tarile care au profitat cel mai mult, de-a lungul deceniilor, de mana financiara de la Bruxelles.

Populatia se teme insa ca o influenta prea mare a institutiilor europene va duce la cresterea impozitelor, la legalizarea avortului si a casatoriei intre homosexuali, sau la pierderea statutului de neutralitate al Irlandei, care nu e membra nici in NATO si nici in structurile militare incipiente ale UE. Respingerea Tratatului de la Lisabona ar insemna, de asemenea, ca UE nu se va putea dota cu cele doua posturi importante institutional, cel de presedinte si cel