Micuța clasă a marilor reţele de fast-food prezente pe piaţa locală se reorganizează: McDonald’s rămâne premiant, Subway, intrat în cărţi anul acesta, speră să‑i ia locul, iar Burger King a pleacat din ţară când te‑așteptai mai puțin.

Românii trec mai rar pragul restaurantelor de tip "fast-food". Jucătorii din industrie au înregistrat, anul trecut, scăderi ale afacerilor de peste 5%.

McDonald's, cel mai mare lanț fast-food din ţară, a afişat afaceri sub aşteptările lui Daniel Boaje, directorul general al McDonald’s România. Deşi managerul spunea, într-o discuţie din luna februarie cu Capital, că, cel mai probabil, afacerile din țară ale gigantului american au depăşit pragul de 100 de milioane de euro în 2011, datele proaspăt publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor arată altceva.

McDonald's România a înregistrat, anul trecut, venituri totale de 407,4 miloane de lei (aprox. 96 mil. euro, calculat la cursul mediu anual din 2011), în scădere cu aproape 5%, comparativ cu 2010, potrivit sursei citate. Şi profitul net al lanţului cu 64 de restaurante în ţară (din care 7 sunt francize) a scăzut în 2011 până la 178 mil. lei (aprox. 4,2 mil. euro), faţă de anul anterior când a întregistrat un profit de 248,6 mil. lei.

Chiar şi cu scăderile înregistrate, McDonald’s România rămâne la o mare și confortabilă distanță de competitori. De exemplu, KFC (Kentucky Fried Chicken) a avut pe piața locală venituri de 38,3 milioane de euro în 2011 şi un profit net de circa 2 milioane de euro, cu un milion de euro mai puţin decât în 2010.

Lanţul de 42 de restaurante KFC este operat în sistem de franciză, licenţa pentru România fiind acordată în 1997 companiei US Food Network, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, cunoscut în special pentru proiectul Băneasa.

Criza a muşcat din plin mai ales din afacerile