Nu, nu e (doar) campanie electorala. stirile privind evolutii economice favorabile abunda: cererea creste cu procente bune fata de anul trecut, fie ca este vorba de servicii turistice, produse electrocasnice, medicamente sau mai banala bere. Or, cererea mai mare arata venituri mai mari si atrage dupa sine productie si investitii. De unde si cresterea intrarilor de capitaluri straine, ca si anunturile privind noi si noi investitori de marca ce se grabesc sa ocupe o pozitie in economia romaneasca.
In mod aproape neverosimil, boom-ul economic nu este insotit de o crestere a inflatiei, preturile urmand docile traiectoria prezisa de autoritati la inceputul anului. (E drept, aici au aparut unele semne de intrebare legate in special de relevanta cosului de consum luat in calcul de INS. Raspunsul statisticienilor este valabil, dupa parerea mea. Oricum, diferentele nu au cum sa fie foarte mari.)
Tabloul rozaliu este completat de performanta peste asteptari a bugetului public - al carui deficit este mai mic decat cel aprobat prin lege, iar rectificarea urmareste mentinerea deficitului la doar 2,1% din PIB, asa cum s-a convenit cu FMI. Mai mult, performanta bugetara vine nu din comprimarea sau amanarea cheltuielilor, ca in alti ani, ci din venituri mult mai mari, care probeaza, la randul lor, boom-ul economic. Conduita Ministerului Finantelor - preocupat de echilibrele economiei mai mult decat de viitoarele alegeri - merita cel putin a fi consemnata.
O singura umbra se asterne - incet, dar sigur - peste aceasta imagine aproape idilica: cresterea deficitului extern. Daca nu sunt adoptate masuri de calmare a acestuia, riscul ca decolarea economiei sa esueze intr-un picaj dramatic nu este catusi de putin ipotetic. Sa vedem ce spun cifrele: importurile din prima jumatate a anului au atins 11,1 miliarde euro, cu 22% mai mult decat in a