Saul Goldstein, revenit în 1940 în Basarabia din România, este arestat în 1945 de KGB pentru agitaţie antisovietică şi trimis în gulag.

La 7 iunie 1945, cetăţeanul sovietic Saul Goldstein este arestat de către KGB-ul de la Chişinău. I se incriminează fapte ce cad sub incidenţa articolului 52-10, punct 2, al Codului Penal al RSS Ucrainene, adică agitaţie antisovietică şi riscă ani grei de gulag. Care îi era vina? În cursul anchetei, se constată că era de naţionalitate evreu, cetăţean român, născut în 1906 la Bârlad, fost student al Institutului de Inginerie din Pisa, Italia. Vine în Basarabia în 1940, imediat după ocuparea provinciei de către Uniunea Sovietică.

A devenit o victimă a propagandei comuniste, crezând că în URSS va putea duce o viaţă mai bună. S-a decepţionat imediat, dar a ales să mai rămână, partidul explicându-i că dificultăţile sunt temporare. În iunie 1941, când s-a început războiul pe Frontul de Est, s-a evacuat în interiorul URSS. În 1944, când sovieticii reocupă Basarabia, revine la Chişinău. Este angajat în calitate de tehnician la comitetul de partid orăşenesc. Mama sa, Clara, sora Felicia şi fraţii Samuil şi David locuiesc în România. Comunică cu ei frecvent şi se gândeşte să revină în România, unde nivelul de viaţă e mult mai ridicat.

CU GÂNDUL LA ROMÂNIA

În Uniunea Sovietică, în schimb, traiul era foarte greu. Dincolo de retorica oficială care afirma că statul sovietic are grijă de poporul truditor, conducătorii erau acei care îşi împărţeau bunurile între ei şi trăiau bine mersi. Saul Goldstein îşi împărtăşeşte planurile colegilor şi prietenilor de serviciu. Este arestat de poliţia politică, fiind învinuit de agitaţie antisovietică şi defăimare a patriei. Foştii colegi de lucru, anchetaţi de NKVD, confirmă că le-a vorbit de mai multe ori despre intenţia de a se stabili permanent în România.

În cadrul interoga