O fata a monedei euro infatiseaza birocratia. Reversul surprinde competitivitatea. Adevaratele victime ale integrarii vor fi cei care nu vor sti din ce parte sa priveasca. Sau care nu vor reusi sa traduca in realitate matematica UE.
O fata a monedei euro infatiseaza birocratia. Reversul surprinde competitivitatea. Adevaratele victime ale integrarii vor fi cei care nu vor sti din ce parte sa priveasca. Sau care nu vor reusi sa traduca in realitate matematica UE.
In cifre, Uniunea Europeana se traduce destul de clar. Sistemul birocratic trebuie sa fie compatibil pina in 2007. In zece ani, si in Romania va circula moneda unica. La bugetul UE vom contribui cu un miliard de euro pe an. Teoretic, vom primi inapoi mai mult, dar numai cu conditia sa putem cheltui banii. Toate acestea sint criterii nominale, care pot fi indeplinite fara un efort prea mare.
In schimb, asa-numita „convergenta reala" este elementul care ar trebui sa ne dea cele mai multe frisoane si, in final, singurul care conteaza pentru romani ca viitori cetateni ai Uniunii Europene.
Sintagma se traduce surprinzator de simplu, insa printr-o intrebare: „Cind vom ajunge si noi ca-n UE?". Matematica economica poate da un raspuns. Daca economia noastra va creste cu 3% mai repede decit a lor, in 20 de ani veniturile vor ajunge la 60% din media Uniunii Europene, spun unii analisti.
Urmind rationamentul, bazat pe un sistem de functii exponentiale, aflam ca ne va lua 40 de ani pentru a ajunge din urma Uniunea Europeana.
Romania are de recuperat doua decalaje. Unul tine de paritatea puterii de cumparare. Si preturile, dar si salariile sint mai mici. Aceasta situatie se va rezolva prin aprecierea leului, pe masura ce vor intra capitaluri in tara. Celalalt decalaj tine de productivitate. Solutia in acest caz este munca mai eficienta sau, macar, mai m
