Editura Humanitas sărbătoreşte sâmbătă, 30 martie, 20 de ani de la prima ediţie a volumului „Nostalgia” de Mircea Cărtărescu. Evenimentul, în cadrul căruia publicul va putea intra în dialog cu autorul, va începe ora 17.00, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu.
Volumul care împlineşte acum 20 de ani de la prima apariţie a avut, în tot acest timp, zece ediţii, s-a vândut în România în 40.000 de exemplare şi a fost tradus în 14 ţări. Cu tot succesul de acum, volumul şi-a găsit cu greu un editor care să-l publice pentru prima dată. Ca să nu mai vorbim de faptul că, înainte de Revoluţie, manuscrisul cărţii a aşteptat patru ani în sertarele Editurii Cartea Românească şi apoi a fost mutilat de cenzură (a apărut în 1989 cu titlul „Visul” şi cu 50 de pagini mai puţin).
După cum ne povesteşte Mircea Cărtărescu într-un interviu care va apărea în Weekend Adevărul de săptămâna viitoare, după Revoluţie a încercat să-şi publice totuşi cartea aşa cum o scrisese, necenzurată. Şi nu a fost deloc uşor: „După 1989 am vrut să o public din nou în forma ei iniţială. Am avut mai multe discuţii cu edituri anonime, nou înfiinţate, una se numea, îmi amintesc, «Dragon SRL», a fost o Odisee întreagă. Cea mai serioasă încercare - şi eşecul cel mai ciudat - a fost cu Editura Nemira. M-am dus la ei şi cu proaspăt apăruta traducere franceză, «Le rêve», gândindu-mă că poate-i impresionez. Nu i-am impresionat. «Cartea n-o să se vândă», mi-a spus Dan Petrescu, care lucra acolo. Acum mi se pare un noroc extraordinar că Nemira m-a refuzat. Pentru că în anul următor, când pierdusem orice speranţă, am primit invitaţia de a publica această carte de la Gabriel Liiceanu, directorul noii Edituri Humanitas, care-a şi scos prima ediţie în 1993, adică exact acum douăzeci de ani. De atunci sunt autor Humanitas, şi-am împărţit cu această editură, vreme de două decenii, tot binele şi tot răul prin care-a
