Băncile grecești beneficiază în momentul de față de infuzii de lichiditate de circa 100 de miliarde de euro din partea Băncii Centrale de la Atena, bani proveniți de la Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit unui articol publicat de Financial Times. Sursa: Reuters

Banii ar fi fost acordați sub forma unei ”asistențe de lichiditate de urgență” (ELA – emergency liquidity assistance), iar destinatarii, garanțiile colaterale cerute, costurile sau perioada de acordare nu sunt cunoscute de nimeni în afară de părțile implicate.

Fondurile de urgență acordate prin acest mecanism au ajutat până acum băncile grecești să evite intrarea în colaps, în condițiile în care retragerile de numerar au ajuns la cote foarte ridicate, iar accesul la finanțare internațională este practic blocat. La fel s-a întâmplat cu Irlanda, atunci când sistemul bancar de acolo a fost la rândul său în pragul colapsului.

Financial Times vorbește despre un ”ajutor secret”, argumentând cu lipsa de transparență în acordarea și utilizarea fondurilor respective. Totuși, de-a lungul timpului au mai fost publicate date referitoare la aceste ajutoare, fără a se specifica mai mult decât suma totală însă.

Oficial, BCE a închis robinetul de bani pentru mai multe bănci

În luna martie, Parlamentul de la Atena a aprobat un act normativ prin care se mărea limita disponibilă în cadrul ELA de la 60 la 90 de miliarde de euro, tot atunci fiind publicate statistici care arătau că în noiembrie 2011 băncile grecești folosiseră 42,9 miliarde de euro din fondurile disponibile prin acest program, față de 73,4 miliarde de euro împrumutați direct de la Banca Centrală Europeană.

În august 2011, directorul financiar al Piraeus Bank declara pentru Bloomberg că dobânda împrumuturilor prin intermediul ELA era de 3,5%, față de 1,5% la împrumuturile luate direct de la BCE, fără