Comunitatea musulmană din România sărbătoreşte, începând de marţi, timp de patru zile, cel mai mare eveniment religios din calendarul islamic - Kurban Bayram-ul. Slujba va fi oficiată marţi dimineaţă, la 7.48.

Potrivit tradiţiei, în primele trei zile ale Kurban Bayram-ului în România sunt sacrificate ovine şi bovine a căror carne este oferită în dar prietenilor şi săracilor, o altă parte fiind păstrată pentru prepararea bucatelor tradiţionale în gospodărie.

Meniul specific pentru Kurban Bayram se pregăteşte în ajun, fiind alcătuit din diverse ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, yahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi nelipsitele şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi, pătrate, de rulouri, numite şi saraiglii) cu sirop şi nuci. Sacrificiul mielului de Kurban Bayram

În ajunul sărbătorii de Kurban Bayram gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii aşternând cele mai bune cuverturi, covoare şi alte ţesături decorative lucrate de mână din fire aurii şi de mătase. Familiile reunite vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi. La masa tradiţională de Bayram se fac urări, se sărută mâinile persoanelor mai în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri, bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc. Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani. În cele patru zile, musulmanii comemorează gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini) care, pus să aleagă între dragostea faţă de propriul şi unicul fiu şi Allah, optează pentru Creator. Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul îl trimite pe Arha