Cât timp eşti salariat, nu scapi de contribuţia la fondurile de pensii obligatorii administrate privat, aşa cum nu scapi de contribuţia la sistemul public. Banii din cont sunt proprietatea ta, dar folosirea lor are anumite limite.
Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzactii, nu poate fi cesionat sau gajat. Orice act care încalcă aceste prevederi este nul. De asemnea, nu poţi să-ţi retragi banii oricând ai nevoie de ei, ci numai la împlinirea vârstei de 65 de ani, şi nu-i poţi retrage pe toţi o dată, ci îi primeşti lunar, în “porţiile” prevăzute de furnizorul tău de pensie privată.
Dacă totuşi întrerupi cotizarea la fondul de pensii (te angajezi în străinătate, de pildă), activul personal de la data întreruperii continuă să fie investit de către administratorul fondului de pensii la care te-ai înscris, iar la 65 de ani primeşti, oriunde ai fi, o pensie privată din România.
Regula are o singură excepţie: situaţia în care “activul personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private”, spune Legea 114/2004. Cât va fi pensia minimă nu ştim, pentru că, deocamdată, comisia nu a emis norma cu pricina. Oricum, în cazul în care activul dumneavoastră net nu va fi suficient pentru acordarea unei pensii minime pe perioada pe care se presupune, prin metode ştiinţifice că veţi trăi, la 65 de ani veţi primi toţi banii o dată, sau eşalonaţi pe o perioadă de cinci ani.
Dacă v-aţi pensionat în sistemul public de pensii pe caz de invaliditate care nu mai permite reluarea activităţii, puteţi obţine: o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, sau o pensie privată pe toată durata vieţii, în cazul în care activul net este suficient pentru acest lucru.
În cazul decesului unui participant la un