Intr-un numar anterior al revistei am comentat reeditarea unei carti a lui Stefan Zeletin ( Burghezia romana, Humanitas, 2006) ce contribuie la perpetuarea unei lecturi eronate a acestui autor printr-o desavarsita "tacere editoriala": publicat ca o carte de "istorie" si neinsotit de nici un fel de explicatii, textul politic al lui Zeletin se infatiseaza publicului sub o identitate falsa, ce coincide, din pacate, cu aceea pe care au retinut-o interpretarile istorice conventionale. EditiaNeoliberalismului* de la editura Ziua face explicita - cu anumite accente specifice - aceeasi interpretare canonica a autorului interbelic. Prefata domnului Ionel Nicu Sava trateaza cartea ca pe expresia "teoriei politice" a lui Zeletin, ce intregeste explicatia "sociologica" a modernizarii romanesti oferita in Burghezia romana. Daca cea din urma este validata ca o reconstructie fundamental corecta a evolutiei istorice a Romaniei, cea dintai este retinuta ca apartinand in mod autentic speciei liberale. impreuna, cele doua texte clasice isi pastreaza actualitatea dupa comunism, constituind cadrele teoretice pentru o abordare inspirata a problemelor curente. Ele ne arata calea pe care putem reveni la proiectul adoptarii capitalismului, inzestrandu-ne totodata cu un indreptar al intelepciunii liberale necesar pe parcursul acestui reinnoit travaliu al occidentalizarii. Caci, spune prefatatorul, "capitalismul romanesc este liberal si, dupa Zeletin, nu poate fi altfel decat liberal". Iar "viziunea lui Zeletin - capitalism si liberalism - este reinventata dupa 1990. Fara un liberalism puternic, in Romania nu poate fi avansat un proiect capitalist autentic, in timp ce fara liberalism nu poate fi avansat un proiect liberal viabil". E drept ca aceeasi prefata recunoaste intrucatva adaptarile "creatoare" pe care Zeletin le-a adus liberalismului. Dar ni se spune, totodata, ca economia intervention