Dragă Attila Vizauer, eu te-am descoperit ca regizor, cînd am ascultat la radio spectacolul făcut după Dumnezeu binecuvîntează America, apoi Tatăl nostru care ești în supermarket de Petre Barbu. Am fost foarte curioasă să aflu cum se poate realiza radiofonic o adaptare după un roman care-mi place foarte mult. Îmi aduc aminte că urmăream să văd cum ai rezolvat cutare secvență. Una e să pornești de la o piesă de teatru, care are deja dialoguri construite și roluri precise, conturate, și alta este să pleci de la proză sau roman și să ajungi la teatru, mai ales la cel radiofonic.

Adaptarea pentru radio a pornit de la dramatizarea făcută chiar de Petre și premiată în 1997, la Concursul „Camil Petrescu“. Doamna Doina Papp, membră a juriului care a oferit acest premiu, era pe atunci realizator la redacţia Teatru a Radiodifuziunii și mi-a propus să fac un spectacol radiofonic după această piesă. M-am bucurat foarte mult că urma să debutez în teatru radiofonic cu montarea unei piese la care ţineam foarte mult. De altfel, am fost și am rămas un mare fan al prozei lui Petre Barbu. Am început cu mari emoții. Călcam pentru prima dată, în calitate de regizor, într-un studio de teatru radiofonic, iar sprijinul oferit de compozitorul George Marcu şi de regizorul tehnic Vasile Manta a fost foarte important. E foarte bine să ai alături de tine oameni generoși și talentaţi cînd faci un spectacol. Am avut ocazia să lucrez cu mari actori scenei românești, cu Margareta Pogonat, Mitică Popescu, Adriana Trandafir și Dan Con­durache. În distribuţie i-am chemat şi pe foştii mei colegi de la ATF, clasa actorie (astăzi și ei actori importanţi) – Cristi Iacob, Dan Tudor, Elvira Deatcu, Vlad Ivanov, Mihaela Mihăescu –, dar și pe studenţii de la clasa de regie a domnului profesor Mărăscu, al cărui asistent eram pe atunci. Regizorii de azi, Alexandru Ber­ceanu, Ema Nicola, Gabriela Const