Studenţii sunt cea mai importantă parte a sistemului universitar din România. În ei societatea investeşte cunoaştere, în speranţa că, la un moment dat, ei vor contribui la prosperitatea
Studenţii sunt cea mai importantă parte a sistemului universitar din România. În ei societatea investeşte cunoaştere, în speranţa că, la un moment dat, ei vor contribui la prosperitatea tuturor. Ce sex, vârstă, stare civilă au studenţii din România? Care este mediul lor de provenienţă, ce educaţie au părinţii şi cât lucrează ei? La aceste întrebări a încercat să răspundă un studiu elaborat anul trecut de trei sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii: Bogdan Voicu, Mircea Comşa şi Claudiu D. Tufiş.
Un sfert din studenţi lucrează
Potrivit studiului intitulat "Sistemul universitar românesc", studentele sunt mult mai numeroase decât studenţii (62 la sută dintre participanţii la cercetare fiind de sex feminin). Majoritatea tinerilor din primul ciclu de învăţământ universitar, cel al licenţei, provin din mediul urban, doar 11 la sută fiind născuţi la sat. Dintre cei născuţi în mediul rural, două treimi au locuit mai mult de cinci ani într-o localitate urbană. Ponderea studenţilor care provin din mediul rural nu depăşeşte cinci-şase la sută din numărul total.
Cei mai mulţi studenţi au între 19 şi 23 de ani, iar cei care au peste 24 de ani reprezintă 15 la sută. Starea civilă a majorităţii studenţilor este celibatul. Cercetarea arată că aproape un sfert din numărul studenţilor români au un loc de muncă. Ei petrec, în medie, 32 de ore pe săptămână la locul de muncă. Cu doar patru ore mai puţin decât timpul de lucru al unui olandez.
