Fermentarea porumbului e folosită pe scară largă în România. Mălaiul are mai mult amidon, creşte producţia şi scade costul. În Germania însă e interzis.

În ţara mămăligii, berea cu mălai face legea. Ştirea e o surpriză pentru mulţi, deşi aşa se bea în România de zeci de ani. E o chestie de gust, iar pentru a alege în cunoştinţă de cauză e suficient să aruncaţi o privire pe ingredientele trecute pe fiecare cutie de bere. Durează 5 secunde.

Marea masă a consumatorilor ştiu că berea se face din malţ, hamei şi apă. Nu e aşa – 21 de beri dintr-un total de 36 găsite pe rafturile unui hypermarket mai conţin şi mălai.

Producătorii şi experţii neutri spun că porumbul îmbogăţeşte gustul, nu-l strică. Există şi un raţionament economic: boabele de porumb conţin mai mult amidon decât orzul şi e ceva mai ieftin. Mălaiul fermentat produce mai mult sirop de bere decât boabele de orz, deci creşte producţia şi scade costul. Însă mălaiul mai face ceva, îndulceşte băutura, îi taie din amăreală. Este explicaţia pentru care o marcă de lux, Corona, conţine şi porumb. În concluzie, fiecare bea ce vrea, dar e bine să ştii ce bei.

Argumentul producătorilor: porumbul face gustul

Germania este singura ţară din lume unde există o Lege a purităţii berii, care datează, dacă vă puteţi închipui, de 500 de ani. Pentru nemţi, berea e brand naţional, cu rol major în economie, astfel că nu glumesc deloc cu reglementările în domeniu.

Legea spune berea se face numai din malţ de orz, hamei şi apă, orice alt ingredient schimbând denumirea băuturii, putând să-i spui altfel decât bere.

Mărci de rezonanţă internaţională – Tuborg, Peroni, Corona – spun totuşi că sunt beri deşi folosesc şi porumb în compoziţie. Mai mult, în ultimele decade, numărul producătorilor care adaugă mălai a devenit majoritar la nivelul întregii industrii. @N