Palatul Episcopiei romano-catolice din Alba-Iulia a fost locuinţa principelui Ioan Sigismund. Imobilul care se află în partea de sud-vest a Cetăţii găzduieşte, în prezent, o expoziţie de obiecte liturgice din diferite epoci.

Clădirea construită între secolele XVII-XIX a suferit numeroase modificări în decursul timpului. Imobilul îmbină armonios elemente ale stilului renascentist târziu cu cele baroce, observate prin sobrietatea construcţiilor.

Evoluţie marcată de transformări

Ansamblu realizat în jurul unor curţi interioare, din secolul XV, cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul XVIII, iniţial a deţinut funcţia de palat episcopal, după anul 1541, acesta devine locuinţa reginei Isabella şi a fiului ei Ioan Sigismund, iar după secularizarea averilor bisericeşti (1556), se transformă în reşedinţă a principilor Transilvaniei, pentru aproape un secol şi jumătate (1699).

„Palatul era alcătuit iniţial dintr-un singur corp dreptunghiular cu subsol şi parter. Edificiul s-a dezvoltat ulterior printr-o latură, adoptând forma literei L. În evoluţia sa, clădirea primeşte un etaj în ultimele două decenii ale secolului al XV-lea, pentru ca la începutul veacului următor palatul să cunoască o nouă amplificare“, a explicat arheologul Constantin Inel, director adjunct la Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Conform unei inscripţii în limba latină, refaceri ample ale palatului au avut loc în anul 1786. De la mijlocul secolului al XIX-lea, noua reşedinţă episcopală nu mai este reprezentată sub forma unui careu închis. Extremităţile de est ale aripilor de nord şi de sud, alături de aripa care le unea au fost demolate.

Episcopia transilvăneană

Episcopia transilvăneană a fost înfiinţată în 1009, iar în 1932, a primit denumirea de Episcopia de Alba Iulia, la 5 august 1991 fiind ridicată la rangul de arhiepiscopie de sine stătătoare. În