Jurnaliştii de la publicaţia „New York Times” au realizat un reportaj despre Ţinutul Secuiesc, acolo unde sportul a căpătat valenţele unei lupte pentru obţinerea autonomiei. Etincii maghiari se dezic tot mai mult de România, iar arma de înfăptuire a acestui scop a devenit, acum, sportul.
Miercurea Ciuc este oraşul cunoscut pentru trei lucruri: este locul din România în care se înregistrează cele mai mici temperaturi, este cunoscut pentru fabrica de bere şi pentru echipa de hochei pe gheaţă care a câştigat ultimele şase campionate ale României, scriu despre oraşul cu o majoritate maghiară jurnaliştii de la „New York Times”.
Tricourile echipei de hochei, însă, nu sunt inscripţionate cu numele „Miercurea Ciuc”, ci cu „Szekelyfold”, cuvânt ce denumeşte Ţinutul Secuiesc, fostă provincie a Imperiului Austro-Ungar. Jurnaliştii de la publicaţia americană mai spun că secuii, după destrămarea imperiului, au fost supuşi unei politici de asimilare cu populaţia locală, prin care li se impuneau restricţii severe pentru utilizarea limbii maghiare, mai ales sub dictatura fostului lider comunist, Nicolae Ceauşescu.
Csikszereda sau Miercurea Ciuc? Lupta pentru autonomie
De două decenii încoace, echipa locală de hochei este văzută drept avangarda secuilor pentru autonomie. Poate că România este o ţară a fotbalului, însă la Miercurea Ciuc se trăieşte doar pentru hochei. Clubul de hochei poate fi asemănat, într-o oarecare privinţă, cu clubul de fotbal spaniol, FC Barcelona, care a păstrat vie flacăra naţionalismului catalan sub conducerea represivă a generalului Franco.
Papp Elod, fostul preşedinte al clubului spune că secuii sunt reprezentaţi de această echipă. „Ne place să spunem că hocheiul pe gheaţă reprezintă istoria strămoşilor noştri războinici”, spune el. Afirmaţia lui Elod este susţinută şi de antrenorul echipei, Timo Lahtinen. „Toată lumea din aces