Omul numărul 1 din fruntea arbitrajului românesc a vorbit fără perdea pentru „Adevărul“. Vasile Avram ne-a dezvăluit amănunte neştiute până acum despre trecutul său şi a admis că nu bagă mâna în foc pentru conducătorii din Liga I. Avram a mai spus unde l-a prins Revoluţia din 1989, dar şi ce legături a avut cu Securitatea. În privinţa celor doi copii ai săi, şi ei arbitri, Vasile Avram spune că acest lucru îl face să se simtă mândru, şi nu împovărat. „Adevărul“: De ce aţi acceptat funcţia de preşedinte al CCA?

Vasile Avram: Din mai multe motive. Unu: orice fost arbitru îşi doreşte să ajungă odată în fruntea acestei comisii. Doi: ca să fac o glumă, limita incompetenţei mele încă nu a fost atinsă. Trei: am experienţă profesională şi cred că pot face ceva bine pentru organizarea arbitrajului.

Este aşa de tentantă şi de importantă funcţia asta în fotbalul românesc?

Nu m-am gândit la asta. Sigur că e un post important, pentru că activitatea din arbitraj este complexă şi totodată controversată. Eu am luat-o treptat şi nu am fost paraşutat în fruntea comisiei.

Cât credeţi că o să rezistaţi în fruntea CCA?

E greu de spus. Deocamdată am un mandat până la alegerile de la FRF, de la anul. Dacă până atunci conducerea federaţiei va considera că mi-am făcut treaba cum trebuie, s-ar putea să continui.

Există oameni care vă contestă deja...

Orice contestaţie pe mine mă ţine treaz, activ, în priză! Mă ambiţionează să-i fac pe cei care mă atacă să înţeleagă că trebuie să lase frustrările şi interesele meschine deoparte. Fotbalul nu se poate dezvolta fără arbitraj.

Primiţi telefoane de la preşedinţii de cluburi?

Da. Trebuie să am un feed-back informaţional cu toţi preşedinţii de cluburi, bazat pe respect reciproc. Trebuie  să am un dialog c