Proiectul Genomului Uman reprezinta un pas important catre o medicina individuala, mai precisa si mai specifica, ce poate aduce speranta dezvoltarii unor noi tratamente pentru o serie intreaga de boli si a prevenirii acestora. Pentru multi dintre noi, ADN reprezenta o trimitere catre un test de partenitate, pornind de la ideea ca mostenim ceva de la parintii nostri, care se imbina si creeaza in final "ceva" unic. Astazi, in schimb, putem spune ca, pe baza cunoasterii acestui "ceva" (genomul uman), s-a dezvoltat o medicina a secolului in care traim. In dezvoltarea unei boli au un rol atit factori genetici cit si factori de mediu. Cu totii am auzit de boli transmise "din generatie in generatie" sau "din familie", boli ereditare. O boala genetica este cauzata de anomalii in materialul genetic al individului (genom) si se descriu patru tipuri de boli genetice: monogenice, multifactoriale, cromozomiale si mitocondriale. Daca in trecut se considera ca bolile genetice erau o raritate (predominind alte cauze de boala, de exemplu infectii, malnutritie), astazi putem afirma ca se cunosc peste 10.000 de boli determinate sau conditionate genetic care se pot manifesta la orice virsta, la nivelul oricarui sistem de organe. Se estimeaza ca 1 din 20 nou-nascuti prezinta o boala genetica (5-8%) iar pe parcursul vietii estimarile ajung la 30-40% dintre indivizi. De asemenea, pe linga aceste boli conditionate sau determinate genetic, se descrie si o predispozitie genetica de a face o boala (de exemplu, boli cardivasculare, cancere, boli psihice etc.). Inceput in 1990, grandiosul Proiect al Genomului Uman (conceput pe 13 ani, 1990- 2003) si pentru care s-au investit aproximativ 3 bil. dolari americani, a permis realizarea schitei secventei intregului genom uman, precum si identificarea si analizarea unui numar impresionant de gene, aducind beneficii enorme in domeniul medical (si nu num