Atena a propus ţării vecine o soluţie privind rezolvarea diferendului „onomastic“ ce opune cele două ţări şi care a blocat aderarea Macedoniei la NATO. Atena e pe cale să pună capăt unei dispute de aproape 20 de ani, timp în care a blocat pe toate căile folosirea numelui de Macedonia de către vecinii din nord.

Anunţul privind propunerea Atenei a fost făcut, luni, de către Dimitris Droutsas, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe elen. „Dacă Nikola Gruevski (premierul macedonean) ne respinge propunerea, atunci să explice el oamenilor de ce îi lipseşte de perspectiva europeană", a adăugat Droutsas. Un răspuns pozitiv din partea Skopje ar putea pune capăt îndelungatei dispute asupra folosirii numelui de Macedonia.

Încă din 1991, Grecia a refuzat vecinilor de la nord - deveniţi în acel an independenţi - dreptul de a-şi denumi astfel ţara, blocând recunoaşterea internaţională a noului stat sub numele de Macedonia. Până la urmă, în ciuda protestelor Atenei, Macedonia a fost recunoscută ca atare de 118 ţări, inclusiv de Statele Unite, iar în 1993 a fost admisă la ONU sub numele provizoriu de Fosta republică iugoslavă a Macedoniei (FYROM, Former Yugoslav Republic Of Macedonia). În toată această perioadă, Grecia s-a folosit de statutul său de membră NATO şi UE pentru a împiedica aderarea Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, precum şi deschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Istoria unui conflict

Atât Grecia, cât şi Macedonia au propriile argumente politice, ce alimentează acest conflict bilateral. Actualul teritoriu al Macedoniei a fost pe vremuri parte a regiunii Vardar Banovina, fosta provincie a vechiului regat iugoslav. Mai târziu, când a fost înfiinţată, în 1946, Republica Populară a Macedoniei, ca parte a Republicii Federale Iugoslavia, chestiunea numelui a stârnit iritare în Grecia.

Atena a început să se teamă de prete