Măsoară cu micrometrul, marchează cu creta, taie cu toporul. O perlă de gândire marca Murphy, care ar putea să rezume bilanțul pe 2010 al Ministerului Public, prezentat de procurorul-șef al republicii, Laura Codruța Kovesi.
Indiferent că a fost vorba de date statistice, de justificări pentru randamentul discutabil al instituției pe care o conduce ori de planuri pentru optimizarea activității, dna procuror părea că povestește filmul cu elefantul care face ordine în rafturile unui magazin de porțelanuri.
Este emoționant, înainte de toate, să afli cum măsoară dna Kovesi performanța în munca de procuror. Nu prin proporția în care dosarele lucrate de parchete sunt confirmate (sau invalidate) de sentințe judecătorești (ori, pardon, respinse de plano). Cu atât mai puțin prin procentajul celor ajunși în instanță (eventual, și condamnați) din rândul celor arestați preventiv. Nu. Ei bine, Ministerul Public se află în mare progres pentru că, față de 2009, numărul persoanelor inculpate a crescut cu 15%, numărul arestărilor preventive s-a majorat cu 25%, numărul dosarelor penale a spulberat pragul de 1,5 milioane, iar volumul de activitate este în prezent de șase ori mai mare decât acum 20 de ani și dublu față de acum cinci ani.
Nu forța, folosește un ciocan mai mare. Tot Murphy. Asta merge ca motto la partea cu proiectele de viitor. Parchetului, aflându-se cu resursele la limită, pentru a-și îndeplini nobila misiune, i-ar prinde bine niște înlesniri. Prima: nu poți să-i dai procurorului doar 24 de ore pentru a demonstra necesitatea arestării preventive, deci perioada de reținere trebuie extinsă la 48 sau 72 de ore. Alta: poliția judiciară să treacă sub controlul Ministerului Public. Și încă una: să se confiște întreaga avere a celui condamnat, dacă se dovedește că o cât de mică fracție din aceasta a fost dobândită ilegal, iar restul nu-l poate j
