La mai putin de un an de la numirea in functia de antrenor al echipei nationale de fotbal, Emeric Ienei se confrunta cu primii contestatari Dupa incheierea Campionatului European de fotbal din aceasta vara, o intrebare a ramas in subconstientul multora din noi, chiar daca, din diferite motive, ne-am ferit s-o spunem cu glas tare: este Emeric Ienei cea mai buna varianta pentru postul de antrenor al echipei nationale? Sentimentul general de frustrare existent in mijlocul suporterilor si chiar unora dintre jucatorii nostri, constientizarea faptului ca la acest turneu final am fi putut realiza cu adevarat mai mult decit un sfert de finala ori regretele unor ziaristi romani prezenti la fata locului dupa "epoca Piturca", intregesc tabloul general al unei nemultumiri vadite pentru modul in care Ienei a condus campania acestor Europene. Nemultumire care a "rabufnit" vizibil si din rindurile unora dintre "tricolori", care au tinut sa acuze, voalat dar inteligibil, nu atit modul in care Ienei a alcatuit formula de joc, ci mai ales tactica aleasa de la meci la meci. "Neamtul" Ganea a fost unul dintre cei mai virulenti, dar remarci de acest gen au venit si din partea altor jucatori, evident nemultumiti ca au ratat o buna sansa de a face un campionat de senzatie. Ei erau nedumeriti, in mod special, de tactica ultradefensiva aleasa in trei din cele patru meciuri (cu exceptia celui cu Anglia, cind nu mai aveam decit sansa atacului), tactica ce nu putea da rezultate in fata unor echipe de forta, cum ar fi de exemplu Italia. In plus, din tabara echipei noastre au razbatut destule zvonuri, conform carora veteranii Gica Popescu si Hagi au cel mai greu cuvint de spus in alcatuirea echipei, si nu selectionerul Ienei. Zvonuri pe care nu le-am fi luat in seama daca ulterior nu ar fi avut confirmarea si altor fosti jucatori din echipa nationala, spre exemplu Vladoiu. Toate acestea ne-au fac