Criticul literar şi eseistul Ştefan Cazimir spune că, dacă „Deşteaptă-te, române!“ ar fi scos din Constituţie, românii ar trebui să-şi aleagă o melodie cu vechime, deja consacrată.
„Adevărul" încheie astăzi dezbaterea despre oportunitatea ca „Deşteaptă-te, române!" să mai fie Imn naţional. Fondator al Partidului Liber Schimbist şi epigramist notoriu, Ştefan Cazimir recomandă eventual reînvierea unui cânt care are în spate multe generaţii.
Adevărul: Cum explicaţi că, în decembrie 1989, un cântec pe care cei mai mulţi români nu-l ştiau bine, respectiv „Deşteaptă-te, române!", a fost ales Imnul de stat al României?
Ştefan Cazimir: „Deşteaptă-te, române!" a fost intonat pentru prima dată în seara de 21 decembrie 1989, în Piaţa Universităţii, undeva pe la Hotelul Intercontinental. E adevărat, oamenii nu-l ştiau prea bine, dar ştiau în schimb melodia. Cunosc acest amănunt pentru că am fost de faţă când s-a intonat. „Deşteaptă-te, române!" nu a fost propus de niciun CPUN. A venit de la sine, prin voinţa oamenilor. „Deşteaptă-te, române!" a devenit oficial Imnul României în anul 1991, odată cu adoptarea noii Constituţii, în care este menţionat şi astăzi, la articolul 12 - Simboluri naţionale.
Credeţi că Imnul este depăşit, că face referire la contexte demult apuse şi care n-au nicio legătură cu prezentul? Cum apreciaţi oportunitatea schimbării Imnului naţional?
Orice discuţie pe tema schimbării Imnului ar trebui să înceteze, atât timp, cum spuneam, cât „Deşteaptă-te, române!" este menţionat în Constituţie ca Imn al României. Dacă e stabilit prin Constituţie, nu are rost să discutăm. O dezbatere pe această temă ar contrazice Constituţia. Se pot spune mai multe după ce acel articol va fi scos din Constituţie.
De ce se spune totuşi că versurile sunt anacronice?
Dacă ne referim la versuri, atunci poate fi in
