Albania seamana cu Romania mai mult decit vrem sa admitem In Albania s-au desfasurat duminica alegeri legislative care, dupa standardele locului, pot fi considerate corecte, desi s-au inregistrat numeroase incidente, inclusiv violente. Dupa tulburarile sociale din 1997, provocate de prabusirea jocurilor piramidale de tip Caritas (in care a investit 90% din populatie), Albania arata astazi mult mai stabila, iar alegerile au fost, prin urmare, mai linistite ca altadata. Guvernarea Partidului Socialist a reusit sa dea senzatia de stabilitatea dorita atit de mult dupa inceputul de razboi civil inregistrat acum patru ani si a creat premise pentru refacerea economiei si apropierea de Occident. Socialistii s-au prezentat la alegeri cu un bilant destul de bun: inflatie de doar 3-4%, crestere economica de 6-8% anual (indicatori pentru care au fost laudati de FMI), explozie a comertului si a constructiilor, inceputul construirii unei infrastructuri europene, apropiere de Uniunea Europeana (prin semnarea probabila a unui Acord de Stabilizare si Asociere cu UE, acord simbolic inventat de UE dupa modelul asocierilor intermediare dintre NATO si tari candidate, menit sa dea semnul scoaterii din izolare a Albaniei), apropierea de NATO (prin sprijinul acordat in 1999, cind trupele Aliantei au avut acces la aeroporturile si porturile albaneze) etc. Punctele slabe ale bilantului sint alti indicatori economici (deficit bugetar foarte mare, industrie neperformanta, exporturi scazute, somaj ridicat), dar mai ales proliferarea coruptiei si a crimei organizate (albanezii fiind campioni in Europa la traficul cu femei, arme si droguri). De aceste puncte slabe a incercat sa profite opozitia condusa de Sali Berisha, fostul presedinte al tarii. Fara prea mult succes insa. Numele lui Berisha este inca asociat cu pierderea celor doua miliarde de dolari investite de albanezi in fondurile piramidale