Planul anticriza propus de premierul Calin Popescu-Tariceanu nu devine litera de lege decat daca este transpus intr-unul sau mai multe acte normative - poate ordonante de urgenta, avand in vedere ca suntem in campanie electorala - sau intr-o propunere legislativa ce va fi discutata ulterior, afirma juristii.
"Planul reprezinta o viziune de contracarare a efectelor crizei financiare. Asa cum ii zice si numele, un plan reprezinta aducerea la cunostinta opiniei publice a unui proiect, a unei viziuni asupra unui subiect. Ca sa poata fi pus in aplicare trebuie sa treaca de votul Parlamentului", spune senatorul Peter Eckstein-Kovacs, fost presedinte al Comisiei juridice din Senat.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a propus miercuri seara un plan anticriza de 10 mld. euro intins pe patru ani.
Vicepresedintele PD-L, Valeriu Stoica, fost ministru al justitiei, sustine insa ca asumarea, in numele Guvernului, a unui astfel de plan este bizara atata vreme cat Executivul mai are de stat in functie cateva saptamani.
"Daca planul il propunea PNL in ideea ca il va aplica, daca va conduce viitorul Guvern, era ceva. Si PD-L a propus un astfel de plan in ideea ca va guverna. Dar sa crezi ca Guvernul actual poate sa impuna viitorului Guvern un plan, acest lucru este o aberatie politica ce nu poate fi pusa in practica", a comentat Stoica.
Premierul a spus miercuri seara ca a propus planul anticriza in ideea ca va conduce viitorul Guvern, dupa alegeri.
"Planul Guvernului nu are decat valoare de slogan", a comentat presedintele PSD Mircea Geoana.
"Planul lui Tariceanu nu este reflectat in proiectul legii bugetului. In plus, va necesita modificarea serioasa a Codului fiscal, o problema care nici nu a fost adusa in discutie", spune Mircea Geoana. Dar planul anticriza al PSD propus la inceputul saptamanii nu are acelasi statut ca si cel al Guvern
