Muzeul de pe Calea Victoriei deschide astăzi expoziţia „Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României“.

Expoziţia prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR - piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI-XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia.

În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc.

Căni de cârciumă şi talere de nuntă

Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul gravat datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meşterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental „Învierea" din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.

Pocal ceremonial

Alte categorii de piese remarcabile sunt: cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI-XVII, talerele de nuntă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriţi, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum şi piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive

bahice.

Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate „argintăria" clasei de mijloc a societăţii.

Povestea unui meşteşug

Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcţionale, utilitare.